Borșa și valea Borșii, așezate pe o comoară uriașă: tufurile vulcanice cu utilizări în construcții, agricultură și tratarea apei!

Comuna Borșa și zona Văii Borșii din județul Cluj se află pe una dintre cele mai interesante resurse naturale ale Transilvaniei: zăcămintele de tufuri vulcanice. Informația a fost evidențiată de inginerul Nicolae Nistor, specialist emerit în domeniul mineritului și fost director al Exploatării Miniere Aghireșu.

Potrivit acestuia, dealurile din nordul Clujului, în special cele din jurul Borșei, ascund importante depozite de tuf vulcanic, o rocă poroasă cu multiple utilizări economice.

Borșa, în centrul unei zone bogate în tufuri vulcanice

Nicolae Nistor a explicat că întreaga zonă dintre Păglișa și Borșa este bogată în astfel de formațiuni geologice: „În zona Păglișa, practic toate dealurile astea la nord până aici, în vecinătatea Clujului, la Borșa, toate sunt pline de tufuri vulcanice.”

Specialistul a subliniat că Borșa nu este un caz izolat, ci parte a unui lanț geologic extins: „De la Borșa, zona asta, dar exploatare a fost la Păglișa. Lanțul acesta de tufuri se întinde de la Năsăud, între Năsăud și Bistrița, la Cepari și până la Mirșid, lângă Jibou.”

Valea Borșii, sate construite din tuf vulcanic

Inginerul a arătat că în numeroase sate din jurul Borșei și de pe Valea Borșii, tuful vulcanic a fost folosit de generații în construcții: „Toate fundațiile de case, dar în mare majoritate și pereții caselor din satele de pe valea respectivă, toate sunt făcute din tufuri.”

El a enumerat localități precum Răscruci, Borșa, Vultureni, până spre Așchileu și Chinteni, unde acest material poate fi observat și astăzi: „Umblați pe acolo și vedeți niște blocuri din astea… Sunt făcute din tufuri.”

Material rezistent, ușor și termoizolant

Nicolae Nistor a explicat de ce tuful vulcanic a fost atât de apreciat de localnici: „Este rezistent și ușor prelucrabil. În sectorul construcțiilor este și termoizolant.”

Aceste calități au făcut ca tuful să fie utilizat încă din Evul Mediu. Specialistul a dat ca exemplu cetatea de la Dăbâca: „Cetatea de la Dăbâca are pereții făcuți din tufuri. Avantajul este că rezistă sute de ani.”

Valoarea economică dată de zeoliți

Pe lângă utilizarea în construcții, valoarea modernă a tufurilor vulcanice este legată de conținutul de zeoliți, minerale cu proprietăți speciale: „Valoarea tufului crește în funcție de conținutul de zeoliți. Zeoliții sunt niște schimbători de ioni.”

Această caracteristică deschide multiple posibilități de utilizare industrială și agricolă.

Folosit în hrana animalelor și ferme

Nicolae Nistor a precizat că au existat experimente în zootehnie cu rezultate pozitive: „Puiii care mănâncă concentrate cu o anumită proporție de tuf sunt mai sănătoși și se dezvoltă mai repede.”

Același efect ar fi fost observat și la vaci și purcei: „Procesul de rumegare merge mai bine dacă în hrana vacii este introdus și tuf. La purcei, lotul care a mâncat concentrate cu tufuri crește mai repede.”

De asemenea, tufurile vulcanice pot reduce mirosurile din ferme: „Dacă sunt împrăștiate în halele în care cresc porcii, absorb mirosurile.”

Utilizare la tratarea apei

Specialistul a explicat că tuful poate fi folosit și în stațiile de tratare a apei: „Dacă treci apa peste un strat de tuf, tufu reține 85% din calciu. Dintr-o apă dură devine o apă aproape moale.”

Această utilizare este importantă în zonele unde apa are un conținut ridicat de calcar.

Declarațiile lui Nicolae Nistor arată că Borșa și Valea Borșii nu sunt doar zone rurale cu tradiție, ci și teritorii cu un potențial economic remarcabil. Tufurile vulcanice pot reprezenta o resursă strategică pentru construcții, agricultură, zootehnie și protecția mediului.

Într-o perioadă în care tot mai multe comunități caută resurse locale pentru dezvoltare, Borșa ar putea redeveni un punct important pe harta economică a județului Cluj.